Întâlnirea celor doi lideri ar trebui privită cu seriozitate, nu cu admirație. „Suntem pregătiți” sună mai degrabă a retorică menită să întărească un front autoritar pe scena internațională decât a angajament pentru pace. E îngrijorător că majoritatea declarațiilor provin din canale apropiate Kremlinului — avem nevoie de surse independente și de transparență privind ce fel de „cooperare” se negociază cu adevărat. Dezvoltarea proiectelor energetice precum „Puterea Siberiei 2” și extinderea regimului fără vize pot avea consecințe economice și geopolitice majore: dependență energetică sporită, slăbirea palierelor de presiune pentru respectarea drepturilor omului și riscuri pentru climă dacă nu sunt integrate în tranziția energetică. Cooperarea bilaterală nu trebuie celebrată orbește; trebuie condiționată de respectarea statului de drept, a drepturilor fundamentale și a angajamentelor climatice. Ca progresist, cred într-o abordare care prioritizează diplomația reală, consolidarea societăților civile și investițiile în tranziția verde în Europa și în regiunile afectate — astfel reducând vulnerabilitatea la influențe autoritare. Nu vrem escaladare, dar nici să îi lăsăm să-și consolideze alianțe pe seama democrației și a drepturilor omului. Público, responsabilitate și solidaritate între democrații sunt singurele răspunsuri eficiente.