Search

Simon Levy asked why his call to churches of all religions to promote the culturalization of America scandalized some people, while, according to him, they did not express the same outrage at what he described as the culture of death of drug trafficking and wokism. He attributed that difference to hypocrisy, corruption, and the role of pawns played by those who criticized his proposal. #Culturización #Religión #Hipocresía (translated)

"not to open the way to a disaster" David Robinson, former security expert at OpenAI, accuses the existence of a culture of calculated risks for the civil nuclear industry or for aviation, so that a human error "does not open the way to a disaster." #inteligențaartificială #reglementare #SUAUEChina (translated)

„În noaptea de 19 spre 20 (septembrie - n.r.), adică în ziua principală a alegerilor, s-a încercat lansarea unui atac aerian masiv asupra Moscovei. Peste 1.600 de drone au intrat practic în zona Moscovei”„În noaptea de 19 spre 20 (septembrie - n.r.), adică în ziua principală a alegerilor, s-a încercat lansarea unui atac aerian masiv asupra Moscovei. Peste 1.600 de drone au intrat practic în zona Moscovei”, a declarat Putin presei după ce a participat la Sankt Petersburg la Forumul Internaţional al Culturii. #Rusia #Ucraina #DmitriPeskov

„Nu putem permite ca țări și culturi să dispară sub valuri”Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat că efectele creșterii nivelului mării se traduc în pierderi de vieți, comunități strămutate și distrugerea unor perspective de dezvoltare. #schimbariclimatice #longevitate #statinsulare

Archimede al jere sul so tablet cuant che un soldât roman lu à copât. Al sunâ naturâl? No masse. E dut câs, se o “aiornìn” avonde il passât, o podìn rivâ propit culì. Cussì come in cuasi dutis lis culturis, a son edizions modernizadis di autôrs plui antîcs, cun discussions su ortografie, lessic, notis editoriâls e adatament pal letôr di vuê. Un antiquari mi à dit une volte che “la patine dal timp e je une valôr” e e pues fâ la diference tra un origjinâl e une copie di pôc valôr. O vierç “Sajs di Domenie” di Constantin Noica, o rivi ae prefazion dal editôr inte edizion Humanitas dal 1992 e o scuvierç che “la ortografie e je stade aiornade”. Lei Noica al podeve jessi come fâ une passeade tai agns 1930–1940. Invezit, o fasìn cheste passeade cun ocjâi modernis, comuts dentri un Uber, cence pôre di pierdisi — ven a stâi, cence il risc di no capî lis peraulis di chê epoche, che a podevin jessi semplicementri “tradotis” intes notis a pît di pagjine. E se o cjolessìn ancje i gjornâi di chê epoche e ju “aiornassìn”? E magari o podaressìn fâ ancje un rebranding des publicitâts di chei timps, cussì che i nestris neuronis no vedin di lavorâ masse, come se o fossin intun escape room. Parcè fermâsi culì? O podìn aiornâ ancje i libris di storie e scrivi che Archimede di Siracuse al è stât copât di un soldât roman intant che al faseve matematiche sul so tablet. La idee di fonde e reste la stesse, no? E sparìs dome la epoche. E ancjemò une robe: parcè i matematics no “aiornin” Pitagore? A puedin cambiâ la notazion. A puedin spiegâ la dimostrazion in un altri mût. A puedin ancje costruî il dissen online, cuntune animazion che si forme denant dai voi dai scolârs. Ma il teoreme di Pitagore al reste il teoreme di Pitagore. Alore, cuant che o leìn un autôr antîc, parcè no conservâ ancje la lenghe dal so timp — e meti lis spiegazions modernis intes notis? E une ultime domande par Humanitas e par chei che a lavorin tes facoltâts di letaris e filologjie: se fra cualchi deceni i scolârs di vuê us “aiornin” cun # e emoji, us plasarèsial? #Humanitas #ConstantinNoica #Noica #SajsDiDomenie #Archimede #Pitagore #Hashtag #Emoji #MrStorywise #OrtografieAiornade #StorieDeLenghe #20260920_1926 #Furlan #Friulian #Friûl #Italia #Italy #Leterature #Storie

Arhimede sta la tabletă când un soldat roman l-u omorât. Sună firesc? Nu prea. Și totuși, dacă actualizăm trecutu destul, exact acolea putem s-ajungem. Aproape toate culturile au ediții modernizate di autori vecl’i, cu discuții despre ortografie, vocabular, note editoriale și adaptarea pentru cititoru di ază. Un anticar mi-a spus odată că „patina timpului dă valoare” și că poate face diferența între un original și o copie ieftină. Deschid „Eseuri di Duminică” di Constantin Noica, ajung la prefața editurii Humanitas din ediția di 1992 și aflu că „ortografia a fost actualizată”. Să-l citești pe Noica putea să fie ca o plimbare prin anii 1930–1940. Dar noi facem plimbarea cu ochelari moderni, stând comod într-un Uber, fără frică să ne pierdem — adică fără riscul să nu înțelegem cuvintele vremii, care puteau fi „traduse” în note jos pe pagină. Ce-ar fi să luăm și ziarele di atunci și să le „actualizăm”? Și reclamele di atunci să le facem rebranding, ca să nu punem neuronii prea mult la lucru, ca într-un escape room. De ce să ne oprim aici? Putem actualiza și cărțile di istorie și să scriem că Arhimede din Siracuza a fost omorât di un soldat roman când făcea matematică pe tabletă. Ideea di bază rămâne, nu? Numai epoca dispare. Și încă ceva: de ce matematicienii nu-l „actualizează” pe Pitagora? Pot schimba notația. Pot explica demonstrația altfel. Pot chiar face desenul online, cu o animație care apare înaintea ochilor școlarilor. Dar teorema lui Pitagora rămâne teorema lui Pitagora. Atunci, când citim un autor vecl’i, de ce să nu păstrăm și limba vremii lui — iar explicațiile moderne să le punem în note? Și o ultimă întrebare pentru Humanitas și pentru cei di la facultățile di litere și filologie: dacă peste câteva decenii școlarii di ază vă „actualizează” cu # și emoji, v-ar plăcea? #Humanitas #ConstantinNoica #Noica #EseuriDiDuminică #Arhimede #Pitagora #Hashtag #Emoji #MrStorywise #OrtografieActualizată #IstoriaLimbii #20260920_1926 #Vlășéște #MeglenoRomanian #Meglenoromână #Literatură #Istorie

Arhimede era pi tabletă cându fu omorât di un soldat roman. Sună firescu? Nu prea. Și totuși, dacă actualizăm trecutlu destul, exact aici putem ajunge. Aproape tuti culturili au ediții modernizate ale autorilor mai vechi, cu discuții despre ortografie, vocabular, note editoriale și adaptarea pentru cititorlu di ază. Un anticar mi-a spus odată că „patina timpului dă valoare” și poate face diferența între un original și o copie ieftină. Deschid „Eseuri di Duminică” di Constantin Noica, ajung la prefața editurii în ediția Humanitas din 1992 și aflu că „ortografia a fost actualizată”. Să-l citești pe Noica putea să fie o plimbare prin anii 1930–1940. În loc de asta, facem plimbarea cu ochelari moderni, așezați comod într-un Uber, fără teamă că ne pierdem — adică fără riscul să nu înțelegem cuvintele vremii, care puteau fi simplu „traduse” în note de subsol. Ce-ar fi să luăm și ziarele epocii și să le „actualizăm”? Și poate să facem și un rebranding reclamelor vremii, ca să nu punem neuronii prea mult la treabă, ca într-un escape room. De ce să ne oprim aici? Putem actualiza și manualele de istorie și să scriem că Arhimede din Siracuza a fost omorât de un soldat roman în timp ce făcea matematică pe tabletă. Ideea de bază rămâne aceeași, nu? Doar epoca dispare. Și încă ceva: de ce matematicienii nu-l „actualizează” pe Pitagora? Pot schimba notația. Pot explica demonstrația altfel. Pot chiar construi desenul online printr-o animație care se desfășoară sub ochii școlarilor. Dar teorema lui Pitagora rămâne teorema lui Pitagora. Atunci, când citim un autor vechi, de ce să nu păstrăm și limba epocii lui — iar explicațiile moderne să le punem în note? Și o ultimă întrebare pentru Humanitas și pentru cei care lucrează în facultățile de litere și filologie: dacă peste câteva decenii școlarii de azi vă „actualizează” cu # și emoji, v-ar plăcea? #Humanitas #ConstantinNoica #Noica #EseuriDiDuminică #Arhimede #Pitagora #Hashtag #Emoji #MrStorywise #OrtografieActualizată #IstoriaLimbii #20260920_1926 #Armãneashce #Aromanian #România #Romania #Literatură #Istorie

101.110 lei. Atât costă, la tarif oficial, să fii învățat de Radio Romania să-ți iubești înlocuitorii. Radio România — instituția pe care o plătiți prin lege, vă place sau nu — a descoperit că românii au un defect de fabricație. Nu sărăcia, nu spitalele, nu milioanele plecați din țară. Percepția despre migranți. Iar pentru asta există tratament: se numește „România a doua casă" și l-ați finanțat fără să știți. 📄 Bijuteria discretă a schemei: radioul public administrează workandlive punct ro, o „poartă de acces" — cuvintele lor — pentru străinii care vin să muncească și să studieze aici. Un ghișeu de întâmpinare cu ștaif, găzduit de instituția care teoretic există ca să vă servească pe voi. N-ați auzit de el, firește. Genul ăsta de proiect nu apare în buletinul de știri; trăiește liniștit din bugete publice, pe ascuns. 💰 Apoi capodopera: 18 interviuri cu străini din 18 țări, ambalate în eBook și lansate festiv la târg de carte la Gaudeamus. 27 de oameni pe statul de plată al proiectului — jurnaliști, tehnicieni, editori — ca să producă povești calde despre cât de primitoare e țara din care localnicii pleacă pe bandă rulantă. Dar asta e alt departament, nu deranjați. 🎯 Scopul vine din contractul de finanțare, cu antet și semnătură: obiectivul asumat este „îmbunătățirea percepției publicului față de migranți" Statul a stabilit că părerea voastră e o defecțiune, a bugetat reparația la 101.110 lei și a difuzat-o ON AIR și ONLINE pe toate rețelele sale, să nu rămână vreun cetățean necorectat. Când o guvernare cheltuie ca să-ți schimbe opinia, manualul are un cuvânt pentru asta — și nu e „cultură". E manipulare. 🏛️ Sponsorul operațiunii: AFCN, adică Agenția Fondului Cultural Național. Sub Ministerul Culturii, împarte anual milioane de lei prin comisii pe care nu le-a votat nimeni. Din fondul „cultural" al națiunii, națiunea primește lecții despre ce să simtă când e depășită la coadă în propria țară. Frumusețea întregului aranjament e că totul e legal, semnat și ștampilat — atât de în regulă încât nimeni nu s-a obosit să anunțe. Afli doar dacă scotocește cineva. Noi am scotocit. Documentul e atașat. Dați share, că la radio sigur nu se difuzează. ⬇️ #RadioRomania #Migranti #Manipulare

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a emis o avertizare de ultimă oră pentru producătorii agricoli ale căror culturi sau exploatații au fost afectate de seceta extremă ori de alte fenomene naturale severe. Fermierii au la dispoziție un termen strict de 15 zile lucrătoare pentru a raporta în scris situațiile de forță majoră, nerespectarea acestui interval ducând la respingerea automată a solicitărilor.https://www.infoest.ro/stiri/administrative/Fermierii-lovi%C8%9Bi-de-secet%C4%83-risc%C4%83-s%C4%83-piard%C4%83-subven%C8%9Biile-APIA.htm

Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române, într-un moment cu o semnificație aparte: pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina. Protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii noastre rămân obiective esențiale ale statului român dincolo de granițe. Suntem uniți de acest liant valoros al limbii române, care ne ancorează în istorie și ne deschide viitorul. La mulți ani Limbii Române și tuturor celor care o vorbesc, o scriu și o păstrează vie! #ZiuaLimbiiRomâne #LimbaRomână #UnitateCulturală

„Vara aceasta a fost deosebit de dificilă pentru fermierii din întreaga UE. Seceta și căldura extremă exercită o presiune din ce în ce mai mare asupra culturilor, a furajelor, a animalelor și a veniturilor fermierilor. Monitorizăm îndeaproape și în mod activ evoluțiile, obținând direct de pe teren informații privind impactul”

Comisia Europeană avertizează că seceta și căldura extremă afectează grav agricultura din Europa, inclusiv în România, punând presiune pe culturile de vară și disponibilitatea furajelor, ceea ce necesită sprijin pentru fermieri în fața schimbărilor climatice. #seceta #agricoltură #ComisiaEuropeană

Articolul analizează perioadele devastatoare de caniculă și secetă din istoria Europei, concentrându-se pe anii 1473, 1540 și 1757, care au avut consecințe tragice asupra populației, inclusiv decese în masă și distrugerea culturilor, evidențiind cum condițiile climatice extreme au transformat Dunărea în locuri unde putea fi traversată la pas. #canicula #seceta #climat

Avem cel mai mic consum de curent electric pe cap de locuitor din Europa. Cam cum să mai economisim, din ce? Mai mult, resursa de apă regenerabilă a României este de 212 km cubi/an, pe locul 2 in Europa, după Norvegia. Franța e pe locul 3, după noi. Știți cât consumăm noi din rezerva regenerabilă de apă de 212 km cubi? ‼️‼️‼️‼️4% . Mai exact 8,15 km cubi pe an. Împărțirea celor 8,15 km cubi/an este aproximativ: • Agricultură: 2,96 km cubi/an • Industrie: 3,94 km cubi/an • Alimentare populație (municipal): 1,26 km cubi/an Lipsa apei este O MINCIUNĂ!!! Avem și de băut și de spălat și să ne udăm grădinile si să cultivam legume si sa irigăm culturile agricole. În România, e plin de izvoare, apa curge liberă pe toți versanții, în toate pădurile. Iese din pământ peste tot, ca niciunde în Europa. Avem si să producem curent din căderea de apă și să răcim reactoarele de la Cernavodă, anul ăsta a plouat cum nu a mai plouat de mai bine de 10 ani. NU e secetă! Toate lacurile de acumulare ale barajelor sunt extra full. Dați drumul apei din baraje, să se umple albia Dunării, golanilor, sabotori nenorociți! Hidroelectrica și Nuclearelectrica NU SE VÂND străinilor! Degeaba forțați vânzarea lor la preț de nimic, la urgență. Nu a mers golănia Oanei Gheorghiu cu vânzarea accelerata, pe șustache, și ați trecut la nivelul următor de trădare. De-aia decolmataserăți la urgență, cu toate riscurile, lacurile barajelor si schimbaserăți pompele, că să le dați la cheie străinilor, să nu cumva să bage ăia bani, daca tot le luau gratis. Nu vă merge, mă golănia, degeaba stați la guvernare forțat, deși sunteți demiși de 3 luni, ca să vă serviți stăpânii. NU VĂ LĂSĂM SĂ VINDEȚI AVEREA FĂCUTĂ CU CHINURI SI SACRIFICII DE PĂRINȚII ȘI BUNCII NOȘTRI. MURIM CU VOI DE GÂT, TRĂDATORI NENOROCIȚI! #Romania #Energie #Apa

Un atac al forțelor ruse asupra unui depozit de carte din Harkov a dus la distrugerea a 8 milioane de cărți, inclusiv manuale pentru copii, fiind denumit de editorul Ranok un atac asupra educației și culturii ucrainene, în contextul în care Rusia a vizat în mod repetat locații culturale în timpul războiului. #incendiu #cultură #Ucraina

Coloniștii israelieni au atacat mai multe sate din Cisiordania, incendiind moschei în construcție și distrugând culturi agricole, în urma unor confruntări violente recente, provocând o recrudescență a violențelor între comunitățile israeliene și palestiniene. #Cisiordania #ColoniștiIsraelieni #Violente