Search

This leads to playful and ironic works that not only balance between classical and modern poetry but also between different genres and art forms. Anders Olsson, chairman of the Nobel Committee for Literature of the Swedish Academy, praises Carson's writing style. #Nobelprijs #AnneCarson #Literatuur (translated)

Olav Hjalmar Roar Hotovson - Josef Janoušek stated that the National Library of the Czech Republic informed him about the non-submission of two mandatory copies of each of his last four poetry books. He wrote that he did not know that the obligation also applies to titles published at his own expense without an ISBN, and jokingly added that he might be imprisoned. #knihy #poezie #národníknihovna (translated)

Asmae Amaddaou eist met haar debutbundel Brand lieverd brand een bestaansrecht op in een wereld waar immigranten strijden voor acceptatie, terwijl ze met een dappere en tegelijkertijd tedere stem politiek bewuste en maatschappijkritische thema's aanspreekt. #AsmaeAmaddaou #Poëzie #Migratie

90. narozeniny má dnes (23. 9.) Miloň Čepelka, herec, textař, spisovatel, autor haiku (formy japonské poezie), pilíř Divadla Járy Cimrmana 📷, rodák z Pohoří u @opocno (RK) 📷. Vážený a milý krajane,pevné zdraví a vše dobré! Bavíte mě celý život. To věru není málo. @cimrmanuvposl https://t.co/rexzan1GT5 #MiloňČepelka #90narozeniny #DivadloJáryCimrmana

aproape normali ep. 4 - despărțirea nu începe când pleci https://litera9.com/aproape-normali-ep-4-despartirea-nu-incepe-cand-pleci/ În noul episod #aproapenormali vorbim despre cum ieșim dintr-o relație, ce luăm cu noi și dacă putem încheia o relație fără să distrugem ceea ce a fost. În deschiderea acestui episod vă las ca recomandare de lectură volumul de poezie publicat de Cătălin Stanciu la editura Cartex, „rămâne ce e bun din mine”.

În această prezentare Litera13 descoperim trei volume de poezie contemporană, trei universuri poetice și trei moduri diferite de a vorbi despre om, libertate, existență și fragilitate. Dacă sunteți pasionați de poezie română contemporană, de autori aflați în dialog cu prezentul și de cărți care provoacă la reflecție, această prezentare vă poate oferi câteva titluri de trecut pe lista de lectură. https://www.youtube.com/watch?v=LNnTTJgerJE

ADN FM are acum un canal WhatsApp. Pentru cei care nu știu — ADN FM e un post de radio digital pe care l-am creat, primul de acest gen din lume, din câte știu eu, unde difuzez non-stop muzică originală, compusă pornind de la versurile mele. Poezie transformată în cântec, în flux liric continuu Cine vrea să-și ia un moment de liniște e binevenit pe acest radio. Pe canal veți afla direct când apare o piesă nouă, fără să vă asalteze cu postări dese — doar atât cât să nu pierdeți ce iese proaspăt din studio. Poemul dintre pământ și etern este la un click distanță. Ascultați ADN FM. 👉 https://whatsapp.com/channel/0029Vb8hApjGzzKOeWPzqE1r Complet opțional, desigur — rămâneți doar cât vă face plăcere.

Adrian Păunescu a fost un poet extrem de talentat. Ca om însă, a fost cel mai de seamă reprezentant al falimentului moral al intelectualității din vremea comunismului. În timp ce alți artiști mureau prin închisori sau erau abuzați de Securitate, el și-a găsit un loc călduț între fesele cizmarului analfabet care conducea țara. A produs poezii absolut grețoase. Limbi năclăite date Partidului și cizmarului. Limbi atât de adânci, încât au șters orice urmă de decență oferită de poeziile sale anterioare. „Întreg, al dumneavoastră, așa mă simt din nou Că de minciuni și falsuri ființa mi-e sătulă, Vă mulțumesc de toate, Cinstit și Bun Erou, Renaște-n mine însumi și ultima celulă.” „Îndoliat de rele, acum mă nasc din nou, Slujindu-mi cu credință, după putere, țara, Vă mulțumesc de toate, Cinstit și Bun Erou, Din Geniul dumneavoastră, ca un fertil ecou, Să vină Adevărul, să vină Primăvara.” Da, așa îl lingea Păunescu pe cizmarul analfabet care s-a împrumutat ca să construiască o industrie ce producea mai scump decât vindea și un palat monstruos. Un cretin odios care a falimentat țara, după care și-a înfometat poporul ca să-și plătească datoriile. Bineînțeles, mai spunea și lucruri ambigue, ca orice reprezentant al unei opoziții culturale controlate. Mai și scuipa fesele cizmarului printre limbi, ca să capete credibilitate de rebel. Iar Cenaclul Flacăra a fost doar o metodă de a consuma energia tinerească într-un mediu controlat. Controlat de Partid. Mici puseuri de rebeliune, cât să nu deranjeze pe nimeni și să se simtă tineretul liber. Nu liber pe bune, dar suficient de liber încât să nu vrea să se lupte cu Partidul pentru libertate adevărată. Ca și cum i-ai da apă cu zahăr unui muritor de foame, ca să nu înceapă să-și mănânce vecinii. Sigur, 40 de ani mai târziu, păcălit de nostalgie, fostul muritor de foame ar putea să jure că apa cu zahăr este cea mai bună mâncare din univers. Dar noi știm că nu este. După 1990, Păunescu a devenit, din argat de curte al PCR, argat de curte al FSN, PDSR și PSD. Aceiași securiști infecți, cu alt nume, de parcă nu s-ar prinde nimeni. A fost consecvent în lipsa lui de coloană vertebrală, în oportunism și pupincurism. A ajuns chiar parlamentar, girând cu numele și cu mecla jaful PSD din acei ani în care s-a vândut tot ce nu era bătut în cuie. Tot pe atunci, soția lui a provocat un accident de mașină sinistru, omorând trei oameni. Evident că a scăpat fără nicio zi de pușcărie. A murit în 2010, iar în 2012 boșorogii securiști rămași la putere după ce au deturnat Revoluția i-au ridicat lingăului un bust în parcul Grădina Icoanei, spurcând acel parc pentru eternitate. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a cerut, pe bună dreptate, ca statuia marelui lingău să dispară de acolo. Să nu se uite copiii inocenți la vasilca pietrificată a godacului de curte și să creadă că este cinstit sau moral să-ți folosești talentul pentru a te gudura pe lângă dictatori. Evident că toți idioții țării urlă. Aceiași idioți care urlau și când au fost date jos busturile premierului fascist Octavian Goga. Băiatul ăla care a anulat cetățenia evreilor și a fost înmormântat cu svastica pe sicriu. Pentru oligofrenii țării, pentru analfabeții prostiți de foame și pentru argații securiștilor atrofiați moral, chiar nu contează cine a fost omul. Ei au o nevoie disperată să aplaude statui. Iar dacă li s-a spus când erau mici că oamenii ăia din statui erau mișto, nu mai contează câte dovezi raționale le aduci că au fost niște gunoaie umane. LE DĂRÂMI VALORILE. Astea sunt valorile lor. Gunoaiele umane. Fasciști, comuniști, oportuniști jegoși, chiar nu contează. Dacă le-au auzit numele și au o statuie, ei vor să-i aplaude. Din punctul lor de vedere, oamenii de bun-simț, care știu cine au fost odioșii și cărora le este rușine cu ei, sunt dușmanii poporului. Un popor care a fost mereu condus de odioși, în aplauzele idioților. Eu cred că este greșit să le dăm busturile jos. Nu ajută pe nimeni să ne ștergem istoria. Busturile trebuie doar completate. În fața lor trebuie pusă o statuie cu aplaudacii. Securiști, nomenclaturiști, turnători, profitori, idioți fără dinți și cu fruntea mică. Scursurile umane care își turnau vecinii în anii ’80 și aplaudau minerii în anii ’90. Ei sunt cei ofensați că ne este rușine cu Goga, Păunescu, Iliescu și cu alți siniștri. Ei sunt în stare să aplaude și un bust al lui Miron Cozma. Alt mare poet al neamului. Așa că ar trebui incluși și ei în ansamblul statuar. Să nu fie doar odiosul. Să vedem și lipitorile care aplaudă. Pentru context. #Poezie #Istorie #Comunism

❗❗ Octavian Goga, unul dintre cei mai importanți poeți români, deputat, ministru și, mai târziu, prim-ministru al României, a fost una dintre țintele atentatului cu bombă din Senatul României, din 8 decembrie 1920, considerat primul atentat terorist din istoria României moderne. Atentatul a fost organizat de o grupare de militanți comuniști evrei, ai cărei principali membri erau: ❗ Max Goldstein – născut într-o familie evreiască; militant comunist și anarhist. ❗ Saul Osias (Ozias) – provenea dintr-o familie evreiască. ❗ Leon Lichtblau – comunist român de origine evreiască. La data atentatului, 8 decembrie 1920, Octavian Goga era deputat și unul dintre cei mai cunoscuți lideri politici naționaliști din România. El nu era ministru și nici prim-ministru (această funcție avea să o ocupe abia în 1937–1938). Acest atentat terorist comis de cei trei evrei s-a soldat cu uciderea a trei miniștri români și rănirea altor membri ai Senatului României, dar vizată era conducerea statului și elita politică a vremii Demetriu Radu – episcop greco-catolic de Oradea, ucis pe loc. Dimitrie Greceanu – ministrul Justiției, decedat ulterior din cauza rănilor. Spirea (Spiridon) Gheorghiu – senator, decedat la spital în urma rănilor. De asemenea, au fost răniți mai mulți demnitari, printre care: Constantin Coandă, președintele Senatului; episcopii Nifon și Roman Ciorogariu; alți senatori și funcționari prezenți în sală. Octavian Goga a scăpat cu viață, păzit de Dumnezeu, însă statuia lui a fost înlăturată de curând de la Iași, ca urmare a demersurilor făcute de un ONG în colaborare cu Institutul anti-românesc Ellie Wiesel. Noi de Octavian Goga La noi sunt codri verzi de brad Şi câmpuri de mătasă; La noi atâţia fluturi sunt, Şi-atâta jale-n casă. Privighetori din alte ţări Vin doina să ne-asculte; La noi sunt cântece şi flori Şi lacrimi multe, multe. Pe boltă, sus, e mai aprins, La noi, bătrânul soare, De când pe plaiurile noastre Nu pentru noi răsare. La noi de jale povestesc A codrilor desişuri, Şi jale duce Murăşul, Şi duc tustrele Crişuri. La noi nevestele plângând Sporesc pe fus fuiorul, Şi-mbrăţişându-şi jalea plâng Şi tata, şi feciorul. Sub cerul nostru-nduioşat E mai domoală hora, Căci cântecele noastre plâng În ochii tuturora. Şi fluturii sunt mai sfioşi Când zboară-n zări albastre, Doar roua de pe trandafiri E lacrimi de-ale noastre. Iar codrii ce-nfrăţiţi cu noi Îşi înfioară sânul Spun că din lacrimi e-mpletit Şi Oltul, biet, bătrânul.. Avem un vis neîmplinit, Copil al suferinţii, De jalea lui ne-am răposat Şi moşii, şi părinţii. Din vremi uitate, de demult, Gemând de grele patimi, Deşertăciunea unui vis Noi o stropim cu lacrimi.. #OctavianGoga #IstorieRomania #PoezieRomanesca